Ana Blandiana – un altfel de “La multi ani!” sau despre “rezistenta prin cultura” INAINTE si.. DUPA ’89

Ana BlandianaAr trebui..

Ar trebui sa ne nastem batrani,
Sa venim intelepti,
Sa fim in stare de-a hotari soarta noastra in lume,
Sa stim din rascrucea primara ce drumuri pornesc
Si iresponsabil sa fie doar dorul de-a merge.
Apoi sa ne facem mai tineri, mai tineri, mergand,
Maturi si puternici s-ajungem la poarta creatiei,
Sa trecem de ea si-n iubire intrand adolescenti,
Sa fim copii la nasterea fiilor nostri.
Oricum ei ar fi atunci mai batrani decat noi,
Ne-ar invata sa vorbim, ne-ar legana sa dormim,
Noi am disparea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cat bobul de strugure, cat bobul de mazare, cat bobul de grau…

Venea pe lume intr-o zi de primavara, chiar de Bunavestire, “intamplare” pe care avea sa o transfigureze in versuri, in felu-i inconfundabil.

Stigmatizat de unii, elogiat de altii, conceptul “rezistenta prin cultura” (consacrat de exceptionala serie de documentare realizate de TVR prin emisunea cu acelasi nume, lansata in 2010), pare cel mai simplu mod de a o caracteriza pe scriitoarea Ana Blandiana, atat inainte, cat si dupa.. rasuflul – cu iluzia lui cu tot, de libertate, din decembrie ’89.

Nu este, insa, suficient pentru omul care simte datoria de a se implica, de a face ceva, dar si de a se dezice cand intelege ca este pe punctul de a deveni “portdrapel al unor false cauze ce ascundeau interese de care eram straina”, dupa cum afirma intr-un interviu acordat revistei Formula AS.

O constiinta care ramane vigilenta si intre ispite de toate felurile: “Comunismul a disparut ca sistem geopolitic, comunistii s-au rafinat si s-au declarat democrati (chiar daca operatia de spalare a trecutului seamana aceleia de spalare a banilor, in care, in mare masura, s-au specializat tot ei…) Ceea ce a ramas sunt metodele comuniste de manipulare a vietii publice, discrepanta dintre litera legii si aplicarea ei, formele de coruptie in cadrul carora – spre deosebire de coruptia din Vest – spoliate sunt intotdeauna statul si banul public, minciuna endemica, inexistenta notiunii de onoare sau a institutiei demisiei, in cazul greselii. Toate aceste consecinte directe ale rasturnarii valorilor in perioada totalitara sunt amenintari directe pentru prezentul si viitorul Romaniei. Nu se mai rafuieste nimeni cu comunismul, ci cu stafiile lui, care se misca ocult printre noi, stricandu-ne viata si istoria.”

AB_pozaMai mult in atentia publica in strainatate decat in tara si in plina democratie (inainte de ’89 a avut interdictii la publicare:1959-1964, 1985, 1988 -1989) …

[carti traduse si antologii]:

  • Homokora – Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiara)
  • Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow – Wroclaw, 1982 (poloneza)
  • Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiar)
  • San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgara)
  • Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germana)
  • L’ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiana)
  • Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusa)
  • The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleza)
  • Mineviku – Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estona)
  • Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letona)
  • En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeza)
  • Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiana)
  • Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeza)
  • L’eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceza)
  • Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeza)
  • Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sarba)
  • Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneza)
  • Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d’echange universitaires), Paris, 1993 (germana, franceza, romana)
  • Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), – “Lumina piezisa”, antologie bilingva cuprinzand 81 de autori romani in traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9
  • Clair de mort, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceza)
  • Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiana)
  • Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germana)
  • Engelernte, Ammann Verlag, Zurich, 1994 (germana)
  • L’architecture des vagues, les Ateliers du Tayrac, 1995 (franceza)
  • Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germana)
  • Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeza)
  • Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiara)
  • Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeza)
  • Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germana)
  • Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgara)
  • Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sarba)
  • Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovena)
  • Potreba za razgovor, Arka, Smederevo – Id. Skoplje, 2004 (macedoneana)
  • Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineza)
  • Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneana)
  • Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiana)
  • Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheza)

AB_RR… Ana Blandiana reia, cat se poate de concret, parca, misiunea unei alte Ana – cea care avea sa consolideze Manastirea Argesului prin propriul sacrificiu, in proiectul Memorialul de la Sighet, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei*, “nascut din dorinta de a resuscita memoria colectiva, ca pe un antidot impotriva spalarii creierelor, care se afla la originea celor mai multe din anomaliile vietii si societatii noastre. Trebuie sa stim ce si de ce am trait, pentru a intelege ceea ce traim azi si a sti ce nu mai trebuie sa traim maine”.

La multi ani, doamna Ana Blandiana si.. sa rezistati in continuare!

[Surse: interviu Formula AS; www.wikipedia.org / imagini: ziarullumina.ro, epochtimes-romania.comziuanews.ro]